România continuă să se poziționeze ca un hub tehnologic european, devenind o destinație principală pentru antreprenorii străini și nomazii digitali. Cu toate acestea, peisajul fiscal privind activele digitale este în continuă evoluție. Dacă sunteți un nerezident care desfășoară activități comerciale în România sau un rezident fiscal care gestionează un portofoliu de criptomonede, înțelegerea reformelor fiscale din 2026 este esențială pentru respectarea legislației și conservarea averii.
1. Impozitul pe veniturile personale din criptomonede: Schimbarea din 2026
Timp de ani de zile, România a fost renumită pentru impozitul fix de 10% aplicat câștigurilor din criptomonede. Cu toate acestea, începând cu 1 ianuarie 2026, impozitarea „veniturilor din alte surse” — categoria care include criptomonedele — a suferit o schimbare majoră:
- Cota standard de impozitare: Câștigurile din transferul monedelor virtuale sunt acum impozitate cu 16% (creștere față de cota anterioară de 10%).
- Calculul: Impozitul se aplică câștigului net (prețul de vânzare – prețul de achiziție – comisioanele de tranzacționare).
- Scutire de minimis: Câștigurile sub 200 RON pe tranzacție nu sunt impozitate, cu condiția ca totalul câștigurilor scutite pe an să nu depășească 600 RON.
2. Fapte generatoare de impozit: Ce determină apariția obligației fiscale?
Din perspectiva Autorității Naționale de Administrare Fiscală (ANAF), „realizarea valorii” este factorul declanșator. De reținut că România este una dintre puținele jurisdicții care tratează în mod explicit schimburile de la criptomonedă la criptomonedă ca evenimente impozabile.
- Vânzarea în monedă fiduciară: Conversia BTC, ETH sau a monedelor stabile în EUR, USD sau RON.
- Schimburi de la criptomonedă la criptomonedă: Schimbul unui activ digital cu altul (de exemplu, BTC în ETH). Câștigul se calculează pe baza valorii de piață la momentul schimbului.
- Achiziționarea de bunuri/servicii: Utilizarea criptomonedelor pentru a cumpăra imobile, mașini sau servicii în România este tratată ca o „vânzare” a respectivei criptomonede la valoarea de piață.
3. Contribuțiile la asigurările sociale (CASS)
Dacă venitul total „nesalarial” (câștiguri din criptomonede + dividende + dobânzi + chirii) depășește anumite praguri bazate pe salariul minim brut, trebuie să plătiți contribuția la asigurările sociale (CASS). Pentru anul 2026, cu salariul minim stabilit la 4.050 RON, pragurile sunt:
- 6 salarii minime (24.300 RON): Plătiți 10% din baza de 6 salarii minime.
- 12 salarii minime (48.600 RON): Plătiți 10% din baza de 12 salarii minime.
- 24 de salarii minime (97.200 RON): Plătiți 10% din baza de 24 de salarii (acesta este plafonul maxim pentru veniturile din investiții).
4. Venituri pasive: Mining, Staking și Airdrops
Veniturile pasive din criptomonede sunt, în general, impozitate la momentul încasării.
- Minerit și staking: Valoarea justă de piață a token-urilor în momentul în care ajung în portofelul dvs. este considerată venit impozabil.
- Airdrop-uri: Acestea sunt, de asemenea, impozabile la primire. Traderii profesioniști preferă adesea să înființeze o SRL românească (LLC) pentru a gestiona aceste activități mai eficient.
5. Impozitarea societăților (Avantajul SRL-ului)
Pentru traderii cu volume mari de tranzacții sau pentru cei care se mută în România, înființarea unei societăți poate fi extrem de eficientă din punct de vedere fiscal:
- Regimul microîntreprinderilor: Dacă aveți cel puțin un angajat și o cifră de afaceri sub 100.000 €, puteți beneficia de un impozit de 1% din veniturile totale.
- Impozitul pe dividende: Rețineți că, în 2026, impozitul pe dividendele distribuite acționarilor a crescut la 16%.
6. Raportare și transparență (DAC8)
Începând din 2026, directiva DAC8 a UE intră în vigoare pe deplin. Aceasta înseamnă că furnizorii de servicii pentru cripto-active (CASPs) sunt acum obligați să raporteze automat datele tranzacțiilor către autoritățile fiscale din întreaga UE. Pentru străinii din România, „ascunderea” câștigurilor din criptomonede nu mai este o strategie viabilă; raportarea transfrontalieră automatizată face din transparență singura cale către siguranță.
Pentru mai multe detalii, am fi bucuroși să discutăm.
As Romania continues to position itself as a European tech hub, it has become a primary destination for foreign entrepreneurs and digital nomads. However, the fiscal landscape for digital assets is evolving. If you are a non-resident doing business in Romania or a fiscal resident managing a crypto portfolio, understanding the 2026 tax reforms is critical for compliance and wealth preservation.
1. Impozitul pe veniturile personale din criptomonede: Schimbarea din 2026
Timp de ani de zile, România a fost cunoscută pentru impozitul fix de 10% aplicat câștigurilor din criptomonede. Cu toate acestea, începând cu 1 ianuarie 2026, impozitarea „veniturilor din alte surse” — categoria care include criptomonedele — a suferit o schimbare majoră:
- Cota standard de impozitare: Câștigurile din transferul de monede virtuale sunt acum impozitate cu 16% (creștere față de cota anterioară de 10%).
- Calculul: Impozitul se aplică asupra câștigului net (Prețul de vânzare – Prețul de achiziție – Comisioanele de tranzacționare).
- Scutire de minimis: Câștigurile sub 200 RON pe tranzacție nu sunt impozitate, cu condiția ca totalul câștigurilor scutite pe an să nu depășească 600 RON.
2. Fapte generatoare de impozit: Ce determină apariția unei obligații fiscale?
În viziunea Autorității Naționale de Administrare Fiscală (ANAF), „realizarea valorii” este factorul declanșator. Rețineți că România este una dintre puținele jurisdicții care tratează în mod explicit schimburile de la criptomonedă la criptomonedă ca evenimente impozabile.
- Vânzarea în monedă fiduciară: Conversia BTC, ETH sau a monedelor stabile în EUR, USD sau RON.
- Schimburi de la criptomonedă la criptomonedă: Schimbul unui activ digital cu altul (de exemplu, BTC în ETH). Câștigul se calculează pe baza valorii de piață la momentul schimbului.
- Achiziționarea de bunuri/servicii: Utilizarea criptomonedelor pentru a cumpăra imobile, mașini sau servicii în România este tratată ca o „vânzare” a respectivei criptomonede la valoarea de piață.
3. Contribuțiile la asigurările sociale (CASS)
Dacă venitul total „nesalarial” (câștiguri din criptomonede + dividende + dobânzi + venituri din chirii) depășește anumite praguri bazate pe salariul minim brut, trebuie să plătiți contribuția la asigurările sociale (CASS). Pentru anul 2026, cu salariul minim stabilit la 4.050 RON, pragurile sunt:
- 6 salarii minime (24.300 RON): Plătiți 10% din baza de 6 salarii minime.
- 12 salarii minime (48.600 RON): Plătiți 10% din baza de 12 salarii minime.
- 24 de salarii minime (97.200 RON): Plătiți 10% din baza de 24 de salarii minime (acesta este plafonul maxim pentru veniturile din investiții).
4. Venituri pasive: Mining, Staking și Airdrops
Veniturile pasive din criptomonede sunt, în general, impozitate la momentul încasării.
- Minerit și staking: Valoarea justă de piață a token-urilor în momentul în care ajung în portofelul dvs. este considerată venit impozabil.
- Airdrop-uri: Acestea sunt, de asemenea, impozabile la primire. Traderii profesioniști preferă adesea să înființeze o SRL românească (LLC) pentru a gestiona aceste activități mai eficient.
5. Impozitarea societăților (Avantajul SRL)
Pentru traderii cu volume mari sau pentru cei care se mută în România, înființarea unei societăți poate fi extrem de eficientă din punct de vedere fiscal:
- Regimul microîntreprinderilor: Dacă aveți cel puțin un angajat și o cifră de afaceri sub 100.000 €, puteți beneficia de un impozit de 1% din veniturile totale.
- Impozitul pe dividende: Rețineți că, în 2026, impozitul pe dividendele distribuite acționarilor a crescut la 16%.
6. Raportare și transparență (DAC8)
Începând din 2026, Directiva DAC8 a UE intră în vigoare pe deplin. Aceasta înseamnă că furnizorii de servicii de cripto-active (CASPs) sunt acum obligați să raporteze automat datele tranzacțiilor către autoritățile fiscale din întreaga UE. Pentru străinii aflați în România, „ascunderea” câștigurilor din criptomonede nu mai este o strategie viabilă; raportarea transfrontalieră automatizată face din transparență singura cale către siguranță.
Pentru mai multe detalii, am fi bucuroși să discutăm.
